Spatiul Schengen: reguli, beneficii si noutati

Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai semnificative realizări ale proiectului european. Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație în Europa care cuprinde 27 de țări europene, eliminând controalele la frontierele interne și promovând cooperarea în materie de securitate.

Ce este Spațiul Schengen?

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație în Europa, creată în baza Acordului de la Schengen, semnat în 1985. Aceasta permite eliminarea controalelor la frontierele interne între statele membre, facilitând astfel circulația persoanelor și a bunurilor.

Aceasta facilitează turismul, comerțul și mobilitatea pentru muncă sau studii, aducând beneficii economice semnificative. Politicile comune de vize și securizarea frontierelor externe consolidează siguranța călătorilor. România va adera parțial la Schengen începând cu 2024 pentru frontierele aeriene și maritime și își propune aderarea completă la frontierele terestre. Regulile de bază prevăd trecerea frontierei cu documente de identitate valide.

România este în Spațiul Schengen?

Da, România este în prezent stat membru al Spațiului Schengen și beneficiază de eliminarea controalelor la frontieră.

• Începând cu 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate, iar regulile Schengen se aplică pentru zboruri și nave între România și celelalte state Schengen.
• De la 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele terestre interne cu celelalte țări Schengen (inclusiv Ungaria și Bulgaria) au fost ridicate, ceea ce înseamnă că cetățenii pot călători fără opriri la graniță între România și restul zonei Schengen.

Această aderare completă face ca România să facă parte integral din Spațiul Schengen, oferind libertate de mișcare similară cu cea din interiorul unei singure țări pentru cetățenii UE și alte persoane autorizate să circule în Schengen

Aderarea la Spațiul Schengen înseamnă eliminarea controalelor la frontierele interne între statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen. În schimb, se creează o frontieră externă unică, unde controalele se efectuează conform unor reguli clare privind vizele, migrația, azilul și cooperarea polițienească, judiciară și vamală.

Țări care nu sunt în Spațiul Schengen

Deși multe țări europene fac parte din Schengen, există state din Europa care nu sunt membre.

State membre UE care nu sunt în Schengen

• Irlanda – opțiune de a nu participa la Schengen și menține controalele la frontieră.
• Cipru – încă nu este membru Schengen, iar controalele interne nu au fost eliminate.

State europene ne‑UE care nu sunt în Schengen

Aceste țări au propriile reguli de frontieră și nu sunt parte din zona fără controale interne: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit (UK) – nici după Brexit nu este în Schengen.

Microstate precum San Marino, Monaco, Vatican City nu sunt membri oficiali Schengen, dar în practică au frontiere deschise cu membre Schengen prin acorduri specifice. Andorra nu este în Schengen și are controale proprii, dar accesul se face prin state Schengen.

Țările din Spațiul Schengen

În prezent, Spațiul Schengen cuprinde 27 de state, inclusiv state din afara Uniunii Europene. Acestea sunt:

• State membre UE: Germania, Franța, Spania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Grecia, Portugalia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta.
• State non-UE: Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein.

Beneficii pentru cetățeni

Pentru cetățeni, aderarea la Schengen aduce libertatea de mișcare similară cu cea din interiorul unei țări:

• Trecerea frontierelor interne se realizează fără verificări obligatorii;
• La frontierele aeriene, zborurile între statele Schengen devin echivalente zborurilor interne;
• În viitor, la frontierele terestre, infrastructura punctelor de trecere va fi simplificată sau desființată, astfel încât călătoria va fi rapidă și fără controale, în orice loc și la orice oră;
• Cetățenii trebuie doar să dețină un document de identitate valid.

Excepții și controale temporare

Controalele la frontierele interne pot fi restabilite temporar, pentru motive de ordine publică sau securitate națională, conform Codului Frontierelor Schengen și deciziei fiecărui stat membru.

Cooperarea pentru securitate

Eliminarea controalelor poate ridica riscuri pentru securitatea internă. Pentru protecția cetățenilor, statele membre Schengen implementează:

• Cooperare transfrontalieră între poliție, vamă și poliția de frontieră;
• Sisteme informatice comune Schengen, asistență operativă reciprocă și schimb direct de informații;
• Supraveghere și urmărire transfrontalieră a infractorilor;
• Măsuri împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de persoane și imigrației ilegale;
• Reguli uniforme pentru protecția datelor personale și drepturilor fundamentale.

Libertatea de mișcare nu este un drept absolut

Deși cetățenii beneficiază de libertate de mișcare, aceasta nu este un drept absolut. Statele membre pot interveni în cazuri excepționale pentru a proteja securitatea internă și ordinea publică.

Dezavantajele Spațiului Schengen

• Risc crescut de migrație ilegală: deschiderea frontierelor interne poate facilita accesul migranților ilegali.
• Probleme de securitate: fără controale la frontiere, este posibil ca indivizi periculoși să se deplaseze mai ușor.
• Diferențe economice și sociale: libera circulație poate accentua decalajele economice între țările bogate și cele mai puțin dezvoltate.

Spațiul Schengen

• a luat startul în 1985 ca o inițiativă interguvernamentală implicând cinci țări membre ale Uniunii Europene: Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg,
• a fost înființat în urma Acordului Schengen din 1985 și a Convenției Schengen din 1990,
• facilitează mișcarea liberă a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor,
• este unul dintre pilonii Uniunii Europene (UE), deși include și țări non-UE.

În ultimii ani, discuțiile despre extinderea Spațiului Schengen, problemele de securitate și migrație, precum și efectele pandemiei asupra liberei circulații au fost subiecte de interes major. Scopul principal al Spațiului Schengen a fost eliminarea controlului la frontierele interne, pentru a promova libera circulație a persoanelor în această zonă.

În cursul evoluției sale, numărul de țări membre ale Spațiului Schengen s-a extins considerabil, acum include:

• majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene,
• câteva țări non-UE, cum ar fi Norvegia, Islanda și Elveția.

Semnarea Acordului Schengen

Acordul Schengen a fost semnat:

• într-un mic sat numit Schengen din Luxemburg, situat la granița cu Germania și Franța,
• în 1985, Convenția Schengen a fost semnată ulterior în 1990.

Principii fundamentale

Pentru a deveni parte a acestei zone fără controale la frontierele interne, țările membre au adoptat următoarele principii fundamentale:

• Libera circulație: Spațiul Schengen elimină controalele la frontierele interne ale statelor membre, permițând cetățenilor să călătorească fără verificări la frontieră. Controlul la frontierele externe ale Spațiului Schengen:
  • este întărit pentru a asigura securitatea și controlul migrației,
  • excepție fac cazurilor excepționale asociate cu amenințări specific;
• Cooperare și coordonare: statele membre cooperează strâns în ceea ce privește:
  • gestionarea frontierelor externe,
  • combaterea infracțiunilor transfrontaliere și
  • protecția datelor personale;
• Schengen Information System (SIS): sistem de informații centralizat ce permite autorităților naționale să partajeze informații despre persoane sau bunuri căutate, cum ar fi persoane dispărute sau bunuri furate.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră a fost creată pentru a sprijini statele membre în gestionarea frontierelor externe ale UE.

Garda de Coastă (Frontex) oferă asistență tehnică, operațională și logistică pentru a combate traficul de persoane, contrabanda cu bunuri și alte amenințări la adresa securității la frontierele externe ale UE.

Sistemul de Informații Schengen (SIS) este o bază de date centralizată care permite autorităților din toate statele membre ale UE:

• să introducă și să consulte semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute,
• conține aproximativ 91 de milioane de semnalări,
• este un instrument esențial pentru gestionarea securității la frontierele externe ale Spațiului Schengen.

SIS furnizează instrucțiuni autorităților cu privire la modul în care acestea ar trebui să acționeze atunci când găsesc o persoană sau un obiect căutat, cum ar fi:

1. arestarea unei persoane căutate,
2. protejarea unei persoane dispărute și vulnerabile,
3. confiscarea unui obiect ilegal sau furat.

Aceste măsuri și sisteme contribuie la creșterea securității, gestionarea migrației și combaterea criminalității în cadrul Uniunii Europene.

• Politica de vize comune existând o politică comună de acordare a vizelor pentru călătoriile către țările terțe, ceea ce înseamnă că cetățenii Schengen pot călători în aceste țări folosind o viză emisă de oricare dintre statele membre.

Aspecte importante ale Spațiului Schengen:

1. Fără frontiere interne, cetățenii pot circula fără pașaport între statele membre,
2. Cooperare în securitate implică măsuri comune de securitate, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen (SIS),
3. Extindere, țări precum România și Bulgaria așteaptă să fie incluse,
4. Provocări precum crizele de migrație și amenințările teroriste au pus presiune pe menținerea acestei zone fără frontiere.

Instrumente informatice

Există mai multe instrumente informatice în curs de modernizare sau dezvoltare care vor consolida lupta împotriva criminalității și securitatea frontierelor:

1. Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) este în curs de modernizare pentru a spori eficiența în gestionarea vizelor și în monitorizarea călătoriilor cu vize. VIS contribuie la prevenirea fraudelor și la gestionarea securității în ceea ce privește vizele emise pentru intrarea în Spațiul Schengen.
2. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) este în curs de dezvoltare și va urmări intrările și ieșirile persoanelor care vin în Uniunea Europeană. Acest lucru va facilita gestionarea și monitorizarea fluxurilor de persoane și va contribui la securitatea frontierelor UE.
3. Sistemul European de Informații și de Autorizare privind Călătoriile (ETIAS) este în curs de dezvoltare și va obliga călătorii din țările care nu necesită viză pentru a intra în Spațiul Schengen să obțină o autorizație electronică înainte de călătorie. Acest sistem va ajuta la identificarea și gestionarea persoanelor care călătoresc în UE, contribuind astfel la securitatea frontierelor și la gestionarea migrației.

Aceste instrumente informatice moderne vor juca un rol semnificativ în consolidarea securității și gestionarea frontierelor în Uniunea Europeană.

Spațiul Schengen a avut un efect deosebit de semnificativ asupra facilitării liberei circulații în Europa și asupra consolidării cooperării între țările membre. Cu toate acestea, acest acord se confruntă în mod continu cu provocări, iar gestionarea frontierelor externe și menținerea securității rămân aspecte de o importanță crucială pentru statele membre.

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/schengen-area