Uniunea Europeană urmărește atingerea neutralității climatice (zero emisii nete de gaze cu efect de seră) până în 2050 cu o reducere intermediară a emisiilor de cel puțin 55% până în 2030, în conformitate cu Pactul verde european.

Cum vizează UE neutralitatea climatică și tranziția energetică

UE își propune, de asemenea, ca energia din surse regenerabile să reprezinte minimum 42,5% din consumul total de energie și să reducă consumul final de energie cu cel puțin 11,7% față de nivelul din 2020.

Obiective majore

• Neutralitate climatică: transformarea Uniunii Europene într-o economie cu emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: UE urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, asumate în cadrul Acordului de la Paris;
• Promovarea energiei regenerabile: obiectivul este de a atinge o pondere de 40% din energia consumată din surse regenerabile până în 2030. Aceasta include energie solară, eoliană, hidro și biomasă.

Pilonii principali ai acestei strategii includ

• Pactul Verde European (European Green Deal) este planul general de a transforma UE într-o economie modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
• Legislația Climatică (Fit for 55) adoptată de UE pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
• Tranziția Energetică prin care accentul se pune pe trecerea de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice și promovarea tehnologiilor curate.
• Finanțare și Inovare, UE sprijină tranziția prin cercetare și dezvoltare (C&D), stimulând competitivitatea și creșterea economică durabilă. 

Obiective în domeniul energiei

• Creșterea ponderii surselor regenerabile: UE își propune ca energia din surse regenerabile să reprezinte cel puțin 42,5% din consumul total până în 2030.
• Eficiență energetică: UE urmărește să îmbunătățească eficiența energetică cu 36-39% până în 2030. Acest lucru implică îmbunătățiri tehnologice și promovarea unor practici de consum mai sustenabile.
• Securitatea energetică: diversificarea surselor de energie și a rutelor de livrare este esențială pentru a asigura stabilitatea energetică a statelor membre, reducând astfel dependența de importurile externe.
• Economia circulară: UE promovează un model de dezvoltare care valorifică resursele și minimizează deșeurile, contribuind la sustenabilitatea pe termen lung.

Competența UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice

• să asigure funcționarea pieței energiei;
• să asigure siguranța aprovizionării cu energie în Uniune;
• să promoveze eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile; 

Obiectivele Uniunii Europene (UE) în materie de energie și climă sunt stabilite în cadrul:

• Politicii Energetice și a Schimbărilor Climatice ale UE și
  • Strategiei Verzi a UE care reprezintă un plan cuprinzător pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și pentru combaterea schimbărilor climatice

Aceste obiective sunt parte a eforturilor UE de a aborda schimbările climatice:

• de a asigura securitatea energetică și
• de a promova o tranziție către o economie mai verde și mai durabilă.

Obiectivele UE pentru 2020 și 2030 în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră nu include:

• emisiile încorporate în bunurile de import sau
• emisiile din sectorul aviației internaționale și al transporturilor maritime internaționale.

Principalele obiective ale UE în aceste domenii

1. Tranziția către o energie curată până în 2050 prin producerea de energie curată proporțional cu emisiile de gaze cu efect de seră, promovând astfel utilizarea energiei curate și regenerabile (energia solară, energia eoliană și energia hidroelectrică);
2. Creșterea eficienței energetice cu cel puțin 32,5% până în 2030. Aceasta implică reducerea consumului de energie în toate sectoarele economiei (industrie, construcții și transport);
3. Utilizarea energiei regenerabile în mixul energetic, astfel încât aceasta să reprezinte cel puțin 32% din consumul total de energie până în 2030;
4. Dezvoltarea tehnologiilor verzi, prin investiții în cercetare și dezvoltare pentru tehnologii curate și inovatoare, precum stocarea energiei, pentru a sprijini tranziția către un sistem energetic mai sustenabil;
5. Crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin promovarea tehnologiilor curate și a energiei regenerabile, creându-se noi oportunități de locuri de muncă și să stimuleze creșterea economică durabilă.

Schimbările climatice reprezintă o provocare la nivel mondial, cu un efect semnificativ asupra vieților cetățenilor din UE. De-a lungul timpului, UE și-a stabilit obiective tot mai ambițioase în materie de climă și de energie pentru a răspunde la această problemă.

Ele includ obiective pentru 2020 și 2030 în ceea ce privește

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu nivelurile din 1990
• creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, și
• promovarea eficienței energetice, adică reducerea consumului de energie.

Strategia de implementare a Pactului Verde European

• Inovație și tehnologie: sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor de energie curată.
• Modernizarea clădirilor: investiții în clădiri renovate, eficiente din punct de vedere energetic.
• Piața internă a energiei: crearea unei piețe energetice interne integrate, eficiente și mai puțin dependente de combustibili fosili.
• Securitatea energetică: diversificarea surselor de energie pentru a asigura aprovizionarea stabilă și sigură.

Întrebări frecvente – Neutralitatea climatică și tranziția energetică în UE

1. Ce înseamnă neutralitatea climatică?

Neutralitatea climatică reprezintă situația în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse la minimum și compensate, astfel încât impactul asupra climei să fie zero. Uniunea Europeană își propune să atingă acest obiectiv până în anul 2050.

2. Care este obiectivul UE privind reducerea emisiilor până în 2030?

Uniunea Europeană urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

3. Ce este tranziția energetică?

Tranziția energetică este procesul prin care economia trece de la utilizarea combustibililor fosili la surse de energie regenerabilă, precum energia solară, eoliană sau hidroelectrică.

4. Ce rol are Pactul Verde European?

Pactul Verde European este strategia principală a UE pentru transformarea economiei într-una durabilă, competitivă și neutră climatic până în 2050.

5. Ce este pachetul legislativ „Fit for 55”?

„Fit for 55” este un set de măsuri legislative ale Uniunii Europene care urmăresc alinierea legislației privind energia, transportul și industria la obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.

6. Ce rol au energiile regenerabile în strategia UE?

UE urmărește ca energia din surse regenerabile să reprezinte cel puțin 42,5% din consumul total de energie până în 2030, pentru a reduce dependența de combustibili fosili.

7. Cum contribuie eficiența energetică la atingerea obiectivelor climatice?

Eficiența energetică presupune reducerea consumului de energie și utilizarea tehnologiilor mai eficiente, în clădiri, industrie și transport.

8. De ce este importantă securitatea energetică pentru UE?

Securitatea energetică presupune diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie, pentru a reduce dependența de importuri și pentru a asigura stabilitatea energetică.

9. Ce rol au cercetarea și inovarea în tranziția energetică?

UE sprijină dezvoltarea tehnologiilor curate și inovatoare, inclusiv stocarea energiei și soluțiile eficiente energetic, pentru a accelera tranziția către un sistem energetic sustenabil.

10. Ce beneficii aduce tranziția energetică?

• Tranziția energetică poate conduce la:
  • protejarea mediului și a sănătății;
  • crearea de locuri de muncă în economia verde;
  • creșterea competitivității economice;
  • consolidarea independenței energetice.

Obiectivele UE în materie de energie si de climă