Legea 217 din 2003 – cadrul legal al prevenirii violentei domestice
Legea 217 din 2003 oferă un cadru ferm pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, punând în prim-plan siguranța victimelor. Persoanele aflate în pericol pot obține un ordin de protecție prin care agresorului i se pot impune măsuri imediate, precum evacuarea din locuință sau interdicția de a se apropia ori de a contacta victima.”
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenţei în familie şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei în familie.
Obiectivele legii
- Prevenirea și combaterea violenței domestice
- Protejarea demnității și integrității fizice și psihice a membrilor familiei
- Promovarea și consolidarea solidarității familiale
Ordinele de protecție
- Ce sunt: măsuri dispuse de instanță, cu caracter provizoriu, pentru a proteja victima de un membru al familiei
- Cine le solicită: Victima, prin cerere adresată judecătoriei de pe raza unde domiciliază sau locuiește
- Ce măsuri pot include:
- Interdicția de a se apropia de victimă sau de locul unde aceasta locuiește
- Obligația de a locui separat de victimă
- Interdicția de a comunica cu victima, direct sau indirect
- Durata: Până la 12 luni, stabilită de judecător
- Executarea: Ordinul de protecție este executoriu, ceea ce înseamnă că are aplicabilitate imediată
Drepturile victimei
- Dreptul la protecția personalității, demnității și vieții private
- Dreptul la protecție specială, adecvată situației sale de risc
- Dreptul la servicii de consiliere psihologică, sprijin pentru reintegrare și servicii sociale, reabilitare
- Dreptul la asistență medicală gratuită
- Dreptul la consiliere și asistență juridică gratuită
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional.
(2) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.
(3) Statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie.
ART. 2
Protecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii:
- a) principiul legalităţii;
- b) principiul respectării demnităţii umane;
- c) principiul prevenirii săvârşirii actelor de violenţă în familie;
- d) principiul celerităţii;
- e) principiul parteneriatului;
- f) principiul egalităţii de şanse şi de tratament.
ART. 3
(1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă:
- orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare,
- manifestată fizic sau verbal,
- săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii,
- care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau
- suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
(2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.
ART. 4
Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme:
a) violenţa verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
b) violenţa psihologică –
- impunerea voinţei sau a controlului personal,
- provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace,
- violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor,
- neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
c) violenţa fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
d) violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
Textul integral…..Legea nr. 217 din 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice ….
