Administratia publica locala – Principii

∞ Apreciază-ți dorințele, cântărește-ți gândurile, măsoară-ți vorbele ∞

 Administratia publica locala – Principii

Principii ale Descentralizării și Deconcentrării Serviciilor Publice

Conceptul de descentralizare poate fi analizat din puncte de vedere administrativ, politic, financiar etc.  Descentralizarea este transferul deciziei şi a acţiunii administrative de la nivelul administraţia centrale la nivelul autorităţilor publice din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale.

Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 comunele, oraşele şi judeţele:
  • sunt persoane juridice de drept public, având deplină capacitate
  • posedă un patrimoniu şi
  • au dreptul ca să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. 

Principiul Autonomiei Locale

Acest principiul reglementează organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului.

Conform art. 4 alin.2 Legii administrației publice locale nr. 215/2001 autonomia locală reprezintă,  dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a rezolva și de a gestiona:

  • potrivit legii, în nume propriu și sub responsabilitatea lor,
  • o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivităților locale, pe care le reprezintă.

Legea 215/2001  privind Administrația publică locală prin care s-a abrogat vechea Lege privind administrația publică locală nr.69/1991, asigură actualizarea si implementarea prevederilor constituționale și a celor stabilite prin acordurile încheiate cu instituțiile europene.

Principiul Dezvoltării Regionale

Legea administraţiei publice locale in art 12 conţine:

  1. doar prevederi de principiu privind dezvoltarea regională,
  2. prin precizarea dreptului unităților administrativ-teritoriale de a încheia între ele acorduri şi
  3. pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională,
  4. în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, după caz, în condițiile legii.

Principiul Cooperării  dintre Autoritățile  Administrației  Publice Locale

Autoritățile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi judeţelor pot decide, în mod liber:

  1. constituirea unor organisme de cooperare între unităţi  administrativ teritoriale şi
  2. să le încredinţeze o parte din competenţele lor.

În cazul asocierii mai multor autorităţi ale administraţia publice locale, una dintre acestea poate exercita un rol de coordonare în ceea ce priveşte interesele comune, în condiţiile acordului care a intervenit între ele şi ale prevederilor legale.

Principiul Consultării Cetățenilor în Soluționarea Problemelor Locale de Interes Deosebit

Conform acestui principiu democrația reprezentativă la nivel local implică doar consultarea cetățenilor în privința afacerilor publice locale, nu și transformarea lor în decidenți pe plan local, cu excepția situațiilor strict determinate prin lege.

Principiul impune o obligație a autorităților locale competente de a recurge la această formă de transparență administrativă atunci când se pune problema:

  • luării unor decizii de importanță deosebită la nivel local,
  • în numele colectivității locale și
  • care sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra respectivei colectivități.

Principiul Legalității

Legalitatea presupune respectarea, în activitatea administrația publice locale, a Constituţiei, legilor şi celorlalte acte normative sau individuale cu forță juridică superioară.  Actul administrativ, principala formă de activitate a administrației publice, trebuie să fie întotdeauna conform cu “legea”.

Principiul Eligibilității Autorităților Administrației Publice Locale

Acest principiu presupune:

  • alegerea directă sau indirectă,
  • cu respectarea principiilor democrației reprezentative, a autorităților locale,
  • legea română prevede alegerea directă atât a Consiliului local sau județean, cât și a primarului,
  • singurul ales indirect este Președintele Consiliului județean.

Democrația reprezentativă presupune rezolvarea treburilor publice locale de către autoritățile administrației publice locale alese, şi nu de către cetățeni, prin referendum.

Referendumul poate fi în principiu:

  1. doar consultativ,
  2. nu și decizional,
  3. iar autoritățile locale nu pot recurge la el pentru rezolvarea unor aspecte sensibile, pentru care nu vor să-și asume răspunderea.

Principiul Obligației de Consultare

a Structurilor Asociative ale Autiorităților Locale în procesul normativ desfășurat la nivel central

Art 8 din Legea nr. 215/2001 prevede în mod expres obligația autorităților administrației publice centrale de a consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct.

Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
  • a) Asociația Comunelor din România;
  • b) Asociația Orașelor din România;
  • c) Asociația Municipiilor din România;
  • d) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
  • e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

Principiul Dreptului de Cooperare și Asociere

Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul ca:

  1.  în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive,
  2. să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate,
  3. în condiţiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz. Pentru protecția şi promovarea intereselor lor comune, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
Principii conform art.11 din Legea nr.215/2001 modificată prin Legea 286/2006, două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca:
  1.  în limitele competențelor autorităților lor deliberative şi executive,
  2. să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii,
  3. formând asociații de dezvoltare intercomunitară,
  4. cu personalitate juridică,
  5. de drept privat şi de utilitate publică.
    • Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul legii, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații şi fundații, cu modificările ulterioare.

Principiul Cooperării Transfrontaliere

Acest principiu:

  • este reglementat prin art 13 din Legea nr.215/2001,
  • prevede că unitățile administrativ teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele înțelegeri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.

Prin înțelegerile de cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică și pot avea competențe administrativ-teritoriale.

Unitățile administrativ-teritoriale care au încheiat înțelegeri de cooperare transfrontalieră au dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competențelor ce le revin, potrivit legii.

Principiul Posibilității de Constituire de Persoane Juridice

Potrivit art.15 din Legea nr.215/2001, distinct de dreptul de a se asocia în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000, consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărâ:

  • participarea cu capital sau cu bunuri,
  • în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă,
  • la înființarea, funcționarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean.

Principiul Respectării Drepturilor Minorităților Naționale

Legea nr. 215/2001 promovează o nouă concepţie privind reglementarea raporturilor dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi autoritățile administraţiei publice. 

Prin Hotărârea 1206/2001 au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr.215/2001 privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală.

În art. 17 din Legea nr. 215/2001 enunță principii conform căruia ”în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor:

  • autorităţile administraţiei publice locale,
  • instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi
  • serviciile publice deconcentrate asigură folosirea,
  • în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
Art. 40 alin. 7 şi art. 106 alin.8 ale Legii nr. 215/2001  prevăd că:
  • în comunele, oraşele şi judeţele în care cetățenii aparținând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 % din numărul locuitorilor,
  • ordinea de zi a ședințelor consiliului local se aduce la cunoştinţă publică şi în limba minorității respective.
Principii conform art. 43 alin.2 din Legea nr.215/200:
  • în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total,
  • la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă,
  • în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română,
  • în toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.

Principii conform prevederilor art. 17 din Legea nr.215/2001 referitor la posibilitatea oferită persoanelor aparţinând minorităților naţionale de a utiliza limba maternă în raporturile cu administrația se instituie cadrul necesar pentru realizarea lor.

În unităţile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor:
  1. cu autorităţile administraţiei publice locale,
  2. cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local,
  3. aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

Ca o consecinţă a prevederilor cuprinse în alin.2 al art.17 din Legea nr. 215/2001 şi pentru punerea în practică a acestora, în alineatul următor se precizează că:

  • în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparținând minorităţii respective.
Principii în conformitate cu art 17 alin. 4 din Legea nr.215/2001 autorităţile administraţiei publice locale vor asigura:
  • inscripționarea numelui localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi
  • afișarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorității respective.

Normele de aplicare precizează că inscripţionarea în limba maternă a denumirii unor localităţi are caracter informativ, neputând fi folosită în corespondenţă sau în documentele oficiale.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.