Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări menite să stabilească dacă țările respective îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen.

Aderarea României la Spațiul Schengen

Pentru a adera la Spațiul Schengen, un stat trebuie să îndeplinească criterii stabilite de legislația europeană și să asigure securitatea granițelor externe.

Ce este Spațiul Schengen

Spațiul Schengen reprezintă zona de liberă circulație din Uniunea Europeană în care controalele la frontierele interne au fost eliminate, permițând persoanelor să călătorească între state fără verificări sistematice la graniță. Acest spațiu include majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și câteva state asociate.

Principalele caracteristici ale Spațiului Schengen sunt:

eliminarea controalelor la frontierele interne;
cooperare polițienească și judiciară între state;
utilizarea sistemelor informatice comune pentru securitate;
reguli comune privind vizele și controlul frontierelor externe.
- Prin aderarea la acest sistem, statele participante facilitează circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor.

Principalele cerințe includ

Capacitatea de gestionare a frontierelor, statul solicitant trebuie să asigure controlul eficient al granițelor externe și să gestioneze migrația neregulamentară,
Adoptarea acquis-ului Schengen de către statul solicitant, care trebuie să implementeze acquis-ul Schengen, ce constă în legislația, standardele și normele de cooperare în domeniul justiției și afacerilor interne,
Sistemul de informații Schengen (SIS), țările candidate trebuie să demonstreze integrarea și operarea corectă în acest sistem, care ajută la gestionarea informațiilor despre persoane și obiecte de interes în spațiul Schengen.

După ce evaluarea confirmă că un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne, toți ceilalți membri ai spațiului Schengen trebuie:

să aprobe decizia în unanimitate,
după consultarea Parlamentului European.

Aderea unei țări la Spațiul Schengen este un proces complex și implică o serie de etape și criterii care trebuie să fie îndeplinite. Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor, unde controalele la frontierele interne dintre statele membre au fost eliminate.

Etapele procesului de aderare

Evaluarea tehnică și politică de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, o evaluare a pregătirii tehnice și politice a statului candidat. Această evaluare acoperă aspecte precum securitatea frontierelor, cooperarea polițienească și sistemele de protecție a datelor.
Vizite de evaluare efectuate de către Comisii de experți ce vizitează granițele și verifică conformitatea cu standardele Schengen, evaluând infrastructura și capacitatea de răspuns la amenințările transfrontaliere.
Raportul și votul în Consiliu– după finalizarea evaluărilor, este emis un raport către Consiliul UE, care apoi votează pentru aprobarea sau respingerea aderării.

Eligibilitate

O țară trebuie să fie un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene (UE) pentru a solicita aderarea la Spațiul Schengen. Aceasta înseamnă că trebuie să fie un stat membru al UE înainte de a solicita aderarea la Spațiul Schengen.

Evaluarea inițială

Odată ce o țară exprimă interesul său de a adera la Spațiul Schengen, Comisia Europeană și celelalte state membre vor efectua o evaluare inițială:

pentru a determina dacă aceasta îndeplinește criteriile necesare,
poate include aspecte precum securitatea frontierelor, implementarea corectă a legislației Schengen și capacitatea de a gestiona fluxurile migratorii.

Schengen Information System (SIS)

Țara trebuie

să se conecteze la Schengen Information System (SIS) care este un sistem de informații de securitate ce permite schimbul rapid de date între statele membre privind:
- persoanele căutate,
- obiecte furate sau pierdute,
- documente de călătorie falsificate și
- alte informații relevante, și
să îl utilizeze.

Standardele Schengen

Țara trebuie să adopte și să aplice integral standardele Schengen referitoare la controlul la frontieră, vizele, poliția de frontieră, cooperarea polițienească și justițiară, precum și protecția datelor.

Evaluarea tehnică

După ce o țară a făcut progrese semnificative în îndeplinirea standardelor Schengen, o evaluare tehnică detaliată este efectuată de către experți din alte state membre și de către Comisia Europeană. Această evaluare poate dura mai multe luni și poate implica vizite pe teren.

Aprobarea politică

După evaluarea tehnică, este necesară aprobarea politică a statelor membre pentru aderarea țării la Spațiul Schengen. Acest proces poate dura, de asemenea, o perioadă de timp semnificativă.

Decizia finală

Odată ce toate aceste etape sunt completate cu succes, se ia o decizie finală de aderare la Spațiul Schengen. Aderarea trebuie să fie aprobată de toate statele membre ale Spațiului Schengen.

Implementarea

După aprobarea aderării, țara trebuie să implementeze măsurile și sistemele necesare pentru a asigura respectarea standardelor Schengen.

Este important de menționat că aderarea la Spațiul Schengen:

este un proces foarte detaliat și poate dura mai mulți ani,
țările care doresc să adere la Spațiul Schengen trebuie să fie pregătite să facă schimbări semnificative în legislația și practicile lor pentru a îndeplini criteriile de aderare.

Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile:

să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”). Exemplu în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal
să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări din spațiul Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme
să coopereze eficient cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne

Reintroducerea controalele la frontiere

În circumstanțe excepționale este permis reintroducerea controalelor la frontiere:
- este reglementat de Codul frontierelor Schengen,
- statele membre au permisiunea să reintroducă controalele la anumite frontiere interne,
- în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.

Procedura aprobării

Pe baza unei propuneri a Comisiei Europene de reintroducerea controalelor la frontiere în circumstanțe excepționale, Consiliul European:

poate să recomande reintroducerea controalelor la frontiere,
aprobă reintroducerea controalelor la frontiere.

În situația de a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE:

cu cel puțin patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor sau
într-un termen mai scurt dacă circumstanțele nu sunt cunoscute în prealabil,
această reintroducere a verificărilor interne nu necesită aprobarea Consiliului.

Când a intrat România în Spațiul Schengen

Procesul aderării României la Spațiul Schengen a avut loc în două etape:

1. Schengen aerian și maritim

Începând cu 31 martie 2024, controalele de frontieră pentru călătoriile aeriene și maritime dintre România și statele Schengen au fost eliminate. Astfel, pasagerii care călătoresc între aeroporturile din România și cele din statele Schengen nu mai trec prin controlul de frontieră.

2. Schengen terestru

Începând cu 1 ianuarie 2025, România a devenit membru deplin al Spațiului Schengen, fiind eliminate și controalele la frontierele terestre cu statele membre, ce înseamnă că:

nu mai există controale sistematice la granița cu Ungaria și Bulgaria;
au fost închise punctele clasice de trecere a frontierei;
circulația este similară cu cea dintre statele Schengen deja integrate.

Ce înseamnă aderarea la Schengen pentru cetățeni

1. Eliminarea controalelor la frontieră

Cetățenii pot călători între statele Schengen fără verificări sistematice la graniță, ceea ce reduce semnificativ timpul de deplasare.

2. Libertatea de circulație

Românii pot circula mai ușor în statele Schengen pentru turism, muncă, studii, afaceri.

3. Transport mai rapid pentru mărfuri

Eliminarea controalelor la frontieră reduce timpii de așteptare pentru transportul de mărfuri, ceea ce poate stimula economia și comerțul. Estimările arată că aderarea la Schengen poate genera creștere economică și beneficii pentru sectoare precum transporturile, turismul și agricultura.

Ce documente sunt necesare pentru călătoria în Schengen

Chiar dacă nu mai există control la frontieră, cetățenii trebuie să aibă asupra lor:
- carte de identitate sau pașaport valabil;
- documente de călătorie pentru minori, dacă este cazul.
Autoritățile pot solicita documentele în cadrul controalelor aleatorii.

Impactul aderării

Libertatea de mișcare odată cu aderarea la Schengen, cetățenii unei țări beneficiind de libertatea de a călători fără control la granițele interne ale zonei,
Securitatea și cooperarea ca efect al aderării ce implică:
- o mai bună cooperare între autoritățile naționale și europene în privința securității,
- combaterii criminalității organizate și terorismului,

Avantaje economice constau ântr-un acces mai ușor la piețele din statele Schengen, eliminarea timpilor de așteptare la frontieră și creșterea atractivității pentru investiții sunt beneficii economice clare.

Întrebări frecvente despre aderarea României la Spațiul Schengen

România este membru deplin al Spațiului Schengen?

Da. România este membru deplin al Spațiului Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, după eliminarea controalelor la frontierele terestre.

Mai există controale la graniță?

Nu există controale sistematice, dar pot exista verificări aleatorii realizate de poliție.

Este necesar pașaportul pentru a călători în Schengen?

Nu. Cetățenii români pot călători cu cartea de identitate valabilă.

Ce avantaje aduce aderarea la Schengen?

circulație mai rapidă
reducerea timpilor de transport
dezvoltarea turismului
facilitarea comerțului și a mobilității forței de muncă

Initiativa celor Trei Mări: Summitul VIII si colaborarea regională