Vechimea in munca, plata retroactiva a vechimii in munca

∞A obține un lucru și a avea înțelepciunea de a îl folosi… sunt două lucruri complet diferite∞

Vechimea in munca o constituie munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă. Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. Perioada de probă constituie vechime în muncă.

Dovada atestării activității salariatului

Conform art.34 alin.5 din Codul Muncii, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste:

  • activitatea desfăşurată de acesta,
  • durata activităţii,
  • salariul,
  • vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate
La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat să îi elibereze:
  • copii ale documentelor existente în dosarul personal/profesional;
  • o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate;
  • un extras din registrul privat/public, datat şi certificat pentru conformitate, sau o adeverinţă care să ateste:
  1. activitatea desfăşurată de acesta,
  2. durata activităţii,
  3. salariul,
  4. vechimea în muncă şi în specialitate, așa cum rezultă din registrul privat/public şi din dosarul personal/profesional, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării;
  • conform dispoziţiilor art.8 alin. 3, 4^1, 4^2 din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor;

Documentele sunt eliberate în copie certificată de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitate cu originalul.

 Activitatea desfășurată în țări UE este vechime în muncă

Perioada în care o persoană a desfășurat activitate în temeiul unui contract individual de muncă în state membre UE, este considerată vechime în muncă.

Această perioadă este recunoscută în România, în temeiul principiului egalităţii de tratament enunţat în Regulamentul nr.492/2011, ca vechime în muncă.

Regulamentul (UE) nr.492/2011 al UE privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii reglementează libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii. Regulamentul prevede înlăturarea obstacolelor în calea mobilităţii lucrătorilor.

În temeiul art. 7 al Regulamentului nr.492/2011, lucrătorul cetăţean al unui stat membru:
  • nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, faţă de lucrătorii naţionali,
  • în ceea ce priveşte munca şi avantajele sociale şi fiscale

Perioadele lucrate se dovedesc cu actele originale emise de unităţile la care s-a desfăşurat activitatea.

 Art.7 din Regulamentul nr.492/2011

Lucrătorul resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, față de lucrătorii naționali, pe criterii de cetățenie, în ceea ce privește:

  • condițiile de încadrare în muncă și de muncă și, în special,
  • remunerarea,
  • concedierea și,
  • reintegrarea profesională și reangajarea, în cazul în care rămâne fără un loc de muncă

Acesta beneficiază de aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii naționali.

Calcul vechimea in munca pentru activitate part-time

Cum se calculează vechimea în muncă pentru o persoană care a desfășurat activitate în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial este reglementată prin art.106 alin.2 Codul muncii.

Potrivit art.16 alin.4 din Codul Muncii, munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

Potrivit art.106 din Codul Muncii:
  • salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile legii şi contractelor colective de muncă aplicabile
  • drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru

Deoarece legea nu face nicio diferenţiere raportată la tipul contractului, respectiv contract individual de muncă cu fracţiune de normă sau norma întreagă, vechimea în muncă se raportează la totalitatea perioadelor în care o persoană a desfăşurat o activitate în temeiul unui contract individual de muncă.

Perioada de şomaj constituie vechimea in munca

Perioada în care o persoană a beneficiat de indemnizaţie de şomaj constituie vechime în muncă numai dacă:

  • drepturile aferente s-au primit sub imperiul Legii 1/1991, deoarece, potrivit art.15 din acest act normativ,
  • perioada pentru care o persoană este îndreptăţită să primească ajutor de şomaj sau de integrare profesională constituie vechime în muncă şi în aceeaşi unitate

Începând cu data de 01.03.2002, data intrării în vigoare a Legii nr.76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă, aceste perioade nu mai sunt recunoscute de lege ca fiind vechime în muncă.

Cumulul de funcții

Conform art. 35 alin.1 şi 2 din Codul Muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

Fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.

Completare vechimea în munca prin plata contribuţiei de asigurări sociale

Conform Legii nr. 238/2017 persoanele care nu sunt pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat:

  • în sistemul public de pensii sau
  • într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia

Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor legii persoanele pentru care există obligaţia asigurării în sistemul public de pensii.

Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru a cumpăra vechime retroactiv trebuie să încheie contracte de asigurare cu Casa Județeană de Pensii, după modelul din anexa la lege.

Condițiile ce trebuie îndeplinite de persoanele care vor să cumpere vechime retroactive:
  • să nu fi fost asigurate pe perioada pe care cumpără vechime și
  • să nu fi îndeplinit vârsta legală de pensionare

Persoanele care au fost asigurate în ultimii cinci ani și nu au loc de muncă pot să cumpere vechime în muncă de acum înainte (deci nu retroactiv), lună de lună.

Persoanele care au împlinit între timp vârsta legală de pensionare mai pot cumpăra vechime retroactiv doar pentru perioada până la care au împlinit această vârstă, în ultimii cinci ani.

Plata contribuţiei de asigurări sociale se efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat, în tranşe lunare, până la data de 31 decembrie 2018.

Persoanele care:
  • au fost asigurate în ultimii cinci ani și
  • nu au loc de muncă
  • pot să cumpere vechime în muncă de acum înainte (deci nu retroactiv), lună de lună

Astfel de persoane pot în continuare să încheie contracte de asigurare cu Casa de Pensii și să plătească lunar o sumă.

Exemplu:

O persoană care a împlinit 65 de ani în 2017 și nu a fost asigurată în ultimii cinci ani, poate să cumpere vechime retroactiv din 2012 până în 2017 la data la care a împlinit vârsta standard de pensionare.

Dacă decide să cumpere vechime din 2018, atunci perioada pentru care cumpăra retroactiv vechime este din 2013 până la luna la care a împlinit vârsta standard în 2017. 

Cuantumul contribuției pentru pensii

Contribuţia de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuţiei de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă. Suma de plată pe cei cinci ani de muncă ce pot fi achitați se calculează la valoarea crescândă a punctului de pensii.

Baza lunară de calcul o constituie:
  •  cel puţin valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată,
  • salariu reglementat de legislaţia în vigoare pentru fiecare lună/dintre lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este cel aprobat prin HG. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoarea de cinci ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată. În lege este precizat că aceasta este suma minimă de plată retroactiv. Cine vrea să se asigure pentru o pensie mai mare poate să plătească mai mulți bani la Casa de Pensii.

Pentru persoanele care vor să fie asigurate la Pensii și să aibă vechime de acum înainte, modul de calcul al sumelor de plată depinde de nivelul salariului mediu brut pe țară la nivelul căruia se reglementează bugetul asigurărilor sociale de stat.

Baza de calcul a contribuției la pensii reprezintă 35% din nivelul salariului mediu brut pe țară. Până în 2017 cota de contribuție care se aplica la baza de calcul era de 23,8%.

Din 2018, în contextul transferului de contribuții de la angajator la angajat, cota de contribuție la CAS este de 25%.

Similar Posts

3 Comments

  1. Moise Aurel spune:

    Buna ziua.Am depus dosar de somaj la AJOFM Tecuci.A fost respins pe motivarea legi 76/2002,art.34(1) lit.a.Mentionez ca am lucrat part-time din 2016-2020.Datorita pandemiei covid,din 2020-17 aug 2022 am fost trecut la program de 2ore.Am incetat activitatea prin desfiintarea postului.(taxa la salariu minim)Considerati legal respingerea dosarului de somaj?

    1. Gabriela Fainita spune:

      Conform art. 34 din Legea nr.76/2002, pentru a beneficia de indemnizaţie de şomaj trebuiesc îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
      a) un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
      – nu îndepliniți condiția întrucât ați lucrat 2 ore/zi – în 4 zile aveți o zi de muncă
      – pentru 21 zile lucrătoare – trebuie să lucrați 84 zile x 2 ore/zi = 168 ore lucrate
      – nu aveați cum acumula 12 luni lucrate în ultimii 2 ani
      b) nu au fost realizate venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
      c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
      d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

  2. Tudorel Negreanu spune:

    Stimata doamna, a fost pandemie! Care este vina omului? Legea nu are nicio prevedere pentru situatiile neprevazute? Si oricum pandemia a fost de fapt plandemie, deci raspunderea guvernului! Trebuie sa existe ceva, omul nu are nicio vina! Sau face parte din categoria “vinovat din nastere”, nu?
    Spuneti ca sunteti pasionata de domeniu si de 15 ani va ocupati de acest domeniu. Nu credeti ca trebuie facut ceva pentru situatiile de forta majora, situatiile pentru care omul mu poate fi raspunzator si deci nu poate fi sanctionat?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.