Legea nr. 76 din 2002 asigurarile pentru somaj

Legea nr.76 din 2002 asigurările pentru somaj reglementează sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

CAP. 1  Dispoziţii generale din Legea nr.76 din 2002 asigurarile pentru somaj

ART. 1

În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-şi alege liber profesia şi locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj.

ART. 2

Prevederile prezentei legi reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de şomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii.

ART. 3 din Legea nr. 76 din 2002

Măsurile prevăzute de prezenta lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe piaţa muncii:

• a) prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia;
• b) încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
• c) sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;
• d) asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii;
• e) stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;
• f) stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
• g) îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice;
• h) creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale care se produc în economia naţională;
• i) protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj.

ART. 4

• (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex şi vârstă.
• (2) Măsurile şi drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie discriminare în sensul prevederilor alin. (1).

CAP. 2     Concepte privind piaţa muncii

SECŢIUNEA 1     Termeni şi expresii utilizate

ART. 5

În sensul prevederilor prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

I. angajator – persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul, în România ori sucursala, filiala, agenţia, reprezentanţa din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forţă de muncă în condiţiile legii;

II. loc de muncă – cadrul în care se desfăşoară o activitate din care se obţine un venit şi în care se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu;

III. persoană în căutarea unui loc de muncă – persoana care face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii;

Textul integral……..Legea nr.76 din 2002 somaj si ocupare ……….