Legea nr. 292 din 2011 asistenta sociala

Asistența socială, reglementată prin Legea nr. 292 din 2011, publicată în M.O. nr. 905 din 20 decembrie 2011, prin măsurile și acțiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective.
Legea nr. 292 din 2011 privind asistența socială
- reglementează domeniul asistenței sociale în România, oferind un cadru legal pentru organizarea și desfășurarea activităților destinate protecției sociale a persoanelor aflate în dificultate,
- definește asistența socială ca un serviciu destinat să sprijine persoanele vulnerabile pentru a le îmbunătăți calitatea vieții și a le proteja drepturile fundamentale,
- se pune un accent deosebit pe drepturile persoanelor aflate în situații de risc, precum persoanele cu dizabilități, vârstnicii, copiii aflați în plasament sau victimele violenței domestice.
Domeniul reglementat
Legea reglementează atât structura instituțională a asistenței sociale, cât și drepturile și responsabilitățile persoanelor beneficiare ale serviciilor sociale, autorităților publice locale și centrale implicate. Se detaliază măsurile de protecție socială destinate prevenției, intervenției și recuperării în cazuri de vulnerabilitate socială.
Principii fundamentale
- Respectarea demnității umane: protejarea drepturilor fundamentale ale individului.
- Non-discriminare: accesul echitabil la asistența socială pentru toate persoanele, indiferent de rasă, sex, religie sau alte criterii.
- Confidențialitatea: protecția datelor personale ale beneficiarilor serviciilor sociale.
- Parteneriatele sociale: colaborarea între instituțiile publice și organizațiile non-guvernamentale în furnizarea serviciilor.
Instituțiile responsabile
Legea stabilește rolul autorităților locale și centrale în furnizarea și coordonarea serviciilor sociale. Printre instituțiile implicate se numără Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, și altele.
Tipuri de servicii sociale reglementate
- Servicii de protecție a copiilor (plasează copii în sistemul de protecție sau în familii de plasament).
- Servicii pentru persoane cu dizabilități.
- Servicii de îngrijire pentru vârstnici.
- Prevenirea și combaterea violenței domestice.
- Servicii de reintegrare socială pentru persoanele aflate în detenție.
Măsuri de protecție socială
Legea reglementează drepturile beneficiarilor de asistență socială, cum ar fi accesul la alocații de stat, sprijin în cazuri de urgență socială, facilități de reintegrare socială etc.
Finanțarea serviciilor sociale
Legea prevede sursele de finanțare pentru asistența socială, incluzând bugetele naționale și locale, dar și fonduri europene sau alte surse externe.
Revizuirea periodică a serviciilor
Legea stipulează necesitatea evaluării periodice a serviciilor sociale și a eficienței acestora, pentru a garanta că nevoile persoanelor vulnerabile sunt îndeplinite într-un mod corespunzător și adecvat.
CAPITOLUL I Dispoziții generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează cadrul general de organizare, funcționare şi finanțare a sistemului național de asistenta sociala în România.
ART. 2 din Legea nr. 292 din 2011 asistenta sociala
(1) Sistemul național de asistenta sociala reprezintă ansamblul de instituții, măsuri şi acțiuni prin care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților.
(2) Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistență socială şi sistemul de servicii sociale.
(3) Asistența socială, prin măsurile şi acțiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calității vieții şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
(4) Măsurile şi acțiunile de asistență socială se realizează astfel încât:
- a) beneficiile de asistență socială şi serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare;
- b) serviciile sociale să primeze față de beneficiile de asistență socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar;
- c) să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacității şi eficienței lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
- d) să contribuie la inserția pe piața muncii a beneficiarilor;
- e) să prevină şi să limiteze orice formă de dependență față de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.
(5) Beneficiile de asistenta sociala şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.
ART. 3
(1) Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia, autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate.
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale.
(3) Statul, prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale, contribuie la promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor beneficiarilor la o viaţă independentă, împlinită şi demnă, precum şi la facilitarea participării acestora la viaţa socială, economică, politică şi culturală.
(4) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale.
ART. 4
(1) Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legislaţiei române, precum şi ale reglementărilor Uniunii Europene şi ale acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul de a fi informate asupra conţinutului şi modalităţilor de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială.
(3) Dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, în conformitate cu prevederile legii.
Textul integral.………..Legea-nr. 292-din-2011-a-asistentei-sociale ……
