Dreptul de uzufruct

Dreptul de uzufruct este acel drept real principal derivat, esențialmente temporar, asupra bunului sau bunurilor ce aparțin în proprietatea altei persoane. Conferă titularului său, numit uzufructuar, atributele de posesie și folosință, cu obligația de a le conserva substanța și a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului.

Uzufructul este reglementat în art. 703–748 Cod civil. Ia naștere printr-o dezmembrare a atributelor dreptului de proprietate, astfel:

• uzufructuar– o persoană ce va stăpâni și va folosi bunul, urmând a culege, în proprietate și fructele produse de acel bun,
• nudul proprietar– proprietarul bunului astfel grevat cu dreptul uzufructuarului va rămâne numai cu dreptul de dispoziție asupra acelui bun, având nuda proprietate asupra bunului

CARACTERELE JURIDICE

Dreptul de uzufruct prezintă următoarele caractere juridice:

• este un drept real principal, cu existența de sine stătătoare, cu un conținut juridic specific, dat de atributele pe care le conferă titularului său
• este un drept esențialmente temporar:

1.  dacă titularul său este o persoană fizică este cel mult viager, durând cât va fi în viață uzufructuarul
2. dacă este constituit în favoarea unei persoane juridice va avea o durată de cel mult 30 ani
3. dacă s-ar constitui pe o perioadă mai mare se va reduce de drept la 30 ani. Norma care le reglementează este de ordine publică, imperativă.

OBIECTUL DREPTULUI DE UZUFRUCT

Art 706 din Codul civil dispune că pot fi date în uzufruct:

• orice bunuri mobile și imobile, corporale ori incorporale,
• inclusiv o masă patrimonială –divizarea patrimoniului unei persoane fizice în mai multe mase patrimoniale cu regim juridic distinct ca universalitate de drept. Exemplu – regimul matrimonial al comunității legale ori convenționale, existența unui patrimoniu profesional, etc,
• o universalitate de fapt ori o cotă-parte din aceasta. Sunt acelor mase de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună stabilită prin voința titularului ori în temeiul legii.
• toate accesoriilor bunului dat în uzufruct precum și tot ce se unește sau se încorporează în acel bun
• creanțe inclusiv asupra unei rente viagere,
• acțiunile sau a părțile sociale, precum și
• fondul de comerț.

Pot forma obiect al dreptului de uzufruct bunurile din domeniul privat al statului ori al unităților sale administrativ-teritoriale.

Nu  pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public, deoarece dreptul de proprietate publica este inalienabil, deci nesusceptibil de dezmembrare.

CONSTITUIREA UZUFRUCTULUI

Uzufructul – drept real viager se constituie, în principal, pe cale convențională, fiind incompatibil cu proprietatea publică.

Constituirea dreptului de uzufruct pe cale convențională asupra unui imobil se va face prin înscris autentic, fiind incidente dispozițiile privind cartea funciară. Pentru uzufructul asupra unui bun imobil sunt aplicabile prevederile art. 876 şi urm. din Codul civil, Legea 287 din 2009 modificată privind cartea funciară.

Din aceste dispoziții rezultă că imobilul asupra căruia se constituie dreptul de uzufruct trebuie să fie intabulat în cartea funciară. Deoarece trebuie îndeplinite cerințelor de constituire și publicitate ale dreptului de uzufruct.

Conform art 704 Cod civil, dreptul de uzufruct se poate constitui:

• prin act juridic între vii sau mortis causa
• prin testament– poate fi constituit în mod direct sau indirect. Testatorul poate dispune  ca proprietate asupra unui bun să revină unui anumit moștenitor, iar dreptul de uzufruct privitor la același bun să revină altui moștenitor
• prin uzucapiune – ce presupune ca cel care stăpânește bunul în calitate de posesor, pe timpul prevăzut de lege spre a-l uzucapa. Trebuie să fi exercitat acea posesie în calitate de uzufructuar, adică să aibă reprezentarea subiectivă că este un uzufructuar și nu un proprietar al bunului
• alte moduri prevăzute de lege – precum prestația compensatorie acordată soțului reclamant în urma pronunțării divorțului din culpa exclusivă a soțului pârât. Prestația este de natură a compensa un dezechilibru pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale soţului care o solicit.

Această compensație poate fi acordată și sub forma unui uzufruct asupra unor bunuri mobile ori imobile care aparțin, în proprietate debitorului ei (art 392 alin.1).  Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane fizice sau juridice existente la data constituirii sale, fără a distinge între persoane fizice sau juridice.

În privința persoanei fizice

Această dispoziție poate fi corelată cu cea cuprinsă în art. 36 din Codul civil. Prin aceasta se recunoaște posibilitatea dobândirii de drepturi de către copilul conceput, cu condiția ca acesta să se nască viu.

În situația persoanei juridice

Această dispoziție poate fi corelată cu cea cuprinsă în art 704 alin. 2. Potrivit acesteia, chiar dacă persoanele juridice vor avea capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor.

Ele vor putea să dobândească drepturi și să își asume obligații chiar până la înregistrare, respectiv de la data actului de înființare. Aceasta numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod valabil. O persoană juridică supusă înregistrării va putea să dobândească dreptul de uzufruct asupra unui bun chiar de la data actului de înființare.

Constituirea prin act juridic a uzufructul poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Uzufructul – drept real viager, se constituie:

• în mod direct– atunci când proprietarul transmite unei alte persoane prerogativele specifice acestui drept (usus și fructus) constituientul rămânând nud proprietar.
• în mod indirect –atunci când proprietarul bunului transmite nuda proprietate către o altă persoană. El rămâne a exercita, ca uzufructuar, atributele specifice acestui drept (usus și fructus).

STINGEREA UZUFRUCTULUI

Pornind de la caracterul esențialmente temporar al dreptului de uzufruct, art 746 Cod civil, prevede ca moduri specifice de stingere a uzufructului:

• moartea uzufructuarului

  sau încetarea personalităţii juridice (întrucât este un drept viager la persoane fizice şi pe termen de maxim 30 ani la persoane juridice)

• ajungerea la termen

  (dacă a fost constituit pe un termen determinat se va stinge la împlinirea acestui termen)

• consolidarea

  Atunci când o persoana întrunește calitățile de uzufructuar și de nud proprietar.:

1. nudul proprietar reprimește bunurile date în uzufruct sau
2. uzufructuarul primește și nuda proprietate sau
3. o terță persoană  va primi atât nuda proprietate cât și uzufructul de la cei deținători ai acestor drepturi

• renunțarea la uzufruct

Manifestare unilaterală de voință din partea uzufructuarului. Acesta trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, renunțarea fiind irevocabilă. Dacă uzufructul a fost constituit pe cale convențională, contractul de renunțare la uzufruct poate fi:

1. cu titlu gratuit, când apare ca o donație indirectă,
2. ori cu titlu oneros.

Dacă privește un bun imobil, renunțarea la uzufruct trebuie să fie făcută în formă autentică, spre a putea fi înscrisă în cartea funciară. În toate situațiile voința de a renunța la uzufruct trebuie să fie exprimată în mod clar și neîndoielnic. Potrivit dispozițiilor art. 13 Cod civil – renunțarea la un drept nu se prezumă.

• neuzul timp de 10 ani sau de 2 ani în cazul uzufructului asupra unei creanțe

Uzufructuarul trebuie să nu facă acte de folosință asupra bunului pe care îl are în uzufruct timp de 10 ani. Aceasta indiferent dacă acest bun este mobil sau imobil.  Nu se cere ca uzufructuarul să uzeze personal de bun, el poate exercita acte de folosință și prin intermediul:

• unui terț,
• detentor precar, care știe că exercită folosința pentru uzufructuar

Termenul de 10 ani este un termen de prescripție extinctivă. Acesta începe să curgă de la ultimul act de folosință făcut de uzufructuar asupra bunului. Este valabil și atunci când uzufructul nu este susceptibil decât de acte intermitente de folosință.

Când uzufructul poartă asupra unei creanțe, termenul de neuz ce duce la stingerea sa este de 2 ani. De exemplu neîncasarea dobânzilor creanței timp de 2 ani.

CAZURI SPECIFICE DE STINGERE A UZUFRUCTULUI

• moartea uzufructuarului

Art 746 alin 2 Cod civil prevede ca uzufructul se va stinge prin decesul ori prin încetarea existentei juridice a uzufructuarului. La fel este şi în cazul persoanei juridice chiar dacă termenul său nu s-a împlinit. Consolidarea presupune stingerea uzufructului când se întrunesc în aceeași persoană atât calitatea de nud proprietar cât și cea de uzufructuar.

• abuz de folosință

Art 747 alin 1 din Codul civil prevede că uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci când uzufructuarul abuzează de folosința bunului. Prin aceasta aduce stricăciuni bunului ori îl lasă să se degradeze.

Este exclusă orice acțiune a uzufructuarului de natura unei folosințe abusive, de natură să conducă la degradarea acestuia, prin obligația:

• de a conserva substanța bunului și aceea
• de a folosi bunul întocmai ca un bun proprietar

Dacă uzufructuarul exercită acte de folosință abuzivă ce provoacă stricăciuni ori îl lasă să se degradeze, nudul proprietar poate să intervină spre a înceta aceste situații.

Poate fi considerată abuz de folosință:

• producerea de stricăciuni prin pasivitate

Constau în:

1. întârzierea sau neefectuarea reparațiilor de întreținere a bunului ce cad în sarcina sa
2. neinformarea nudului proprietar despre necesitatea efectuării acestor reparații

• schimbarea destinației bunului dată de nudul proprietar

Aceasta fără să se asigure o creștere a valorii sale (art. 724 Cod civil). La cvasiuzufruct nu poate exista abuz de folosință a bunului, deoarece cvasiuzufructuarul dobândește dreptul de dispoziție asupra bunurilor astfel dobândite și le poate consuma.

Stingerea dreptului de uzufruct prin abuz de folosință a bunului:

• conduce la micșorarea patrimoniului uzufructuarului
• afectează drepturile creditorilor acestuia ( art. 747 alin. 2 Cod civil)
• dă posibilitatea creditorilor uzufructuarului să intervină în procesul ce are ca obiect încetarea uzufructului pentru abuz de folosință. Intervin pentru conservarea drepturilor lor.

Este permis ca însăşi creditorii să repare stricăciunile produse bunului, după cum pot oferi garanții pentru viitor, garanții ce pot fi reale ori personale. Încetarea uzufructului ca urmare a abuzului de folosință nu se produce de drept, ci prin hotărâre judecătorească.

Potrivit art 747 alin 3 Cod civil, dacă instanța considerând existența abuzului de folosință:

• va admite acțiunea nudului proprietar,
• va putea dispune fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosinței bunului de către nudul proprietar,
• va dispune obligația acestuia de a plăti uzufructuarului o rentă pe durata uzufructului.

Dacă bunul dat în uzufruct este un imobil, pentru garantarea plății acestei rente, instanța va putea dispune înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci asupra acelui imobil. Încetarea uzufructului ca urmare a abuzului de folosință a bunului se aplică pentru faptele săvârșite ulterior datei de aplicare a Codului civil (art.73 din Legea 71/2011).

• pieire a bunului

În caz de pieire a bunului, fără culpa uzufructuarului sau nudului proprietar va duce la stingerea uzufructului. Conform art. 748 Cod civil distrugerea bunului trebuie să fie integrală și nu parțială.

Uzufructul va continua asupra părții rămase din bun. În toate cazurile, uzufructul va continua asupra:

• despăgubirii plătite de terț, dacă bunul a pierit din culpa acestuia sau
• indemnizațiilor de asigurare, dacă, bunul a fost asigurat,
• se exclude situația când aceste indemnizații sunt folosite pentru repararea bunului.

Transferul uzufructului asupra despăgubirilor ori asupra indemnizației de asigurare are semnificația unei subrogații cu titlu particular.  Aceasta se aplică în toate situațiile în care bunul dat în folosința a fost distrus ulterior datei intrării în vigoare a actualului Cod civil.