Deturnarea de fonduri

• Art. 307 Cod penal Deturnarea de fonduri
•  (1) Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
• (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice.
•  (3) Tentativa se pedepseşte.

Pentru a îndeplini obiectivele ori atribuţiile cu care a fost învestită, fiecare autoritate publică sau instituţie publică are alocate fonduri băneşti sau resurse materiale.

Aceste autorități sau institușii publice:

• satisfac un interes general,
• trebuie să îşi administreze fondurile băneşti şi resursele materiale repartizate de la buget ori provenite din finanţările obţinute sau garantate din fondurile publice, ţinând seama de destinaţia acestora,
• nu pot modifica destinaţia fondurilor spre alte direcţii, fără respectarea prevederilor legale, chiar dacă asemenea modificări ar fi fost justificate de bunul mers al instituţiei.

Respectarea acestor reguli de disciplină bugetară este importantă pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a bugetului de stat şi din acest motiv s-a ales soluţia protejării sale prin intermediul legii penale.

Infracțiunea ”Deturnare de fonduri”

Deturnarea de fonduri este incriminată în art.307 Cod penal într-o forma tip şi o formă asimilată.

Forma tip (art.307, alin.1) constă în schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale.

Forma asimilată (art.307, alin.1) presupune schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice.

În art. 309 C. pen. este prevăzută o formă agravată a mai multor infracţiuni dintre cele de serviciu, printre care şi deturnarea de fonduri, dacă au produs consecinţe deosebit de grave.

 Obiectul infracţiunii

Obiectul juridic special

Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale privitoare la normala desfăşurare a activităţii unei autorităţi publice sau instituţii publice condiţionată de respectarea disciplinei financiare care impune folosirea:

• fondurilor băneşti şi
• resurselor materiale în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează această materie.

Obiectul material

Obiectul material constă în fapta de deturnare de fonduri are ca obiect material:

• în cazul formei tip, fondurile băneşti ori resursele materiale care au fost alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice,
• în cazul formei asimilate, fondurile băneşti provenite din finanţările obţinute sau garantate din fondurile publice.

Subiecţii infracţiunii

  Subiectul activ

Subiectul activ nemijlocit este funcţionarul public:

• care administrează aceste fonduri şi resurse materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice şi
• care are obligaţia de a nu schimba destinaţia acestora.

 Subiectul activ nemijlocit la variant asimilată este acea persoană care are în competenţă folosirea:

• fondurilor provenite din finanţările obţinute sau
• fondurilor garantate din fonduri publice şi care schimbă această destinaţie fără respectarea dispoziţiilor legale.

Coautori la infracţiune sunt persoanele care deţin aceeaşi calitate, deci au posibilitatea să schimbe destinaţia unor fonduri sau resurse materiale.

 Instigatori şi complici la deturnarea de fonduri pot fi orice alte persoane.

 Subiectul pasiv

Subiectul pasiv este statul:

• ca titular al bugetului şi
• care a fost prejudiciat prin actele de deturnare de fonduri sau resurse materiale comise de subiectul activ al infracţiunii

Subiectul pasiv poate fi şi orice persoană juridică dintre cele prevăzute în art. 176 Cod penal, căreia i-au fost alocate fonduri băneşti sau resurse materiale ce au fost deturnate fără respectarea prevederilor legale.

 Conţinutul constitutiv

  Latura obiectivă

Elementul material al laturii obiective constă în realizarea unei acţiuni de schimbare:

• a destinaţiei fondurilor băneşti ori
• a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice spre alte obiective decât cele stabilite prin bugetul de stat,
• a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fondurile publice.

Pentru realizarea elementului material norma de incriminare nu mai prevede:

• producerea unei consecinţe de natură materială sau
• o pagubă în patrimoniul autorităţii publice sau instituţiei publice prin schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau resurselor materiale alocate acestora.

Exemplu

Dacă o primărie schimbă destinaţia sumelor bănești dintr-un cont către alte conturi pentru care primăria nu avea bani alocaţi constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de deturnare de fonduri şi nu delapidare.

Pentru a justifica sumele de bani folosite în alte scopuri decât destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Primăriei, au întocmit documente false.

Fapta nu este delapidare, întrucât:

• aceste documente au fost realizate tocmai în scopul de a justifica trecerea banilor dintr-un cont în altul, fără respectarea prevederilor legale,
• banii nu au fost scoşi din sfera patrimonială a Primăriei.

Cerinţe esenţiale

Pentru a constitui elementul material al infracţiunii de deturnare de fonduri, trebuie să se se efectueze fără respectarea prevederilor legale, adică a acelor prevederi care reglementează posibilitatea unei schimbări a destinaţiei acestor fonduri, acţiunea:

• de schimbare a destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice ori
• de schimbare a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice

Urmarea imediată

Efectuarea acţiunii în condiţiile prevăzute de art. 307 Cod penal creează o stare de pericol privind desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice sau a instituţiei publice a căror fonduri băneşti sau resurse materiale au fost deturnate cu încălcarea prevederilor legale în materie.

 Legătura de cauzalitate

Trebuie să se constate existenţa unei legături de cauzalitate între:

• acţiunea de schimbare a destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale şi
• urmarea imediată.

Există multe situaţii în care autorităţile române se obligă să contribuie cu fonduri naţionale alături de fondurile comunitare pentru finanţarea diferitelor proiecte.

Este concurs de infracţiuni când aceeaşi faptă priveşte fondurile obţinute:

• din bugetul general al Uniunii Europene și
• din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Reglementarea legală:

• 307 din Codul penal privind deturnarea de fonduri – când se referă la schimbarea destinaţiei fondurilor bancare alocate autorităţilor publice sau instituţiilor publice din bugetul de stat,
• 18^2 din Legea nr.78/2000 când aceeaşi faptă priveşte fondurile obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei

Există multe situaţii în care autorităţile române se obligă să contribuie cu fonduri naţionale alături de fondurile comunitare pentru finanţarea diferitelor proiecte.

 Latura obiectivă

• Forma de vinovăţie cerută de norma de incriminare a faptei de deturnare de fonduri este intenţia, sub ambele sale modalităţi: directă şi indirectă. Aceasta presupune ca făptuitorul să schimbe voit destinaţia fondurilor băneşti sau a resurselor materiale prevăzând, urmărind sau acceptând consecinţele acţiunii sale.
• Scopul urmărit prin săvârşirea faptei nu are valoare de element obligatoriu al laturii subiective. Cunoaşterea scopului avut în seamă de către făptuitor are relevanţă în individualizarea pedepsei.
• Mobilul care a determinat schimbarea destinaţiei fondurilor sau resurselor materiale poate influenţa gravitatea în concret a faptei şi poate contribui la individualizarea pedepsei.

  Forme infracțiunii ”deturnare de fonduri”

   Formele infracţiunii deturnare de fonduri sunt:

1. Actele pregătitoare, deşi posibile, nu sunt incriminate.
2. Tentativa – deturnarea de fonduri este susceptibilă de tentativă – modalitatea întreruptă sau imperfectă – întrucât norma de incriminare nu cere producerea unui rezultat material. Tentativa se pedepseşte.
3. Consumarea infracţiunii este considerată săvârşită în forma consumată în momentul în care are loc schimbarea destinaţiei:

• fondurilor băneşti,
• a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice ori
• a fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice, fără respectarea prevederilor legale.

Aceasta presupune scoaterea bunurilor sau fondurilor respective dintr-un articol bugetar şi transformarea lor în alt articol, fără respectarea prevederilor legale.

 Sancţionarea infracțiunii ”deturnare de fonduri”

Deturnarea de fonduri se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă instanţa constată că această pedeapsă este necesară luând în seamă gravitatea concretă a faptei, împrejurările cauzei şi persoana infractorului.

Potrivit dispoziţiilor art.112^1 Cod penal, instanţa va putea dispune măsura de siguranţă a confiscării extinse dacă va constata îndeplinirea condiţiilor legale.

Conform art.309 Cod penal, dacă faptele prevăzute în art.307 Cod penal au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Conform art. II din Legea nr. 283/2020, dispoziţiile art.307 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care infracţiunile sunt săvârşite de persoanele prevăzute la art.294, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel.

Art. 294 Cod penal – Fapte săvârşite de către funcţionari străini sau în legătură cu aceştia

Prevederile prezentului capitol se aplică în privinţa următoarelor persoane, dacă, prin tratatele internaţionale la care România este parte, nu se dispune altfel:

• a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
• b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
• c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;
• d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
• e) funcţionarilor unui stat străin;
• f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin;
• g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine.

Art. 18^2 din Legea nr.78/2000

• (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor sau activelor obţinute ori reţinute din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
•  (2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin.(1).
• (3) Dacă faptele prevăzute la alin.(1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 18^4 din Legea nr.78/2000

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 18^1 – 18^3 se pedepseşte.